0730 061 110

Wrestelmania 31, by Carol

Totul a inceput cu intrarea in ring a unei legende care, desi fost multicampion al WCW, TNA si ale altor promotii, nu mai pasise intr-un ring WWE in calitate de superstar al acestei companii. Un singur om se incadreaza acestei descrieri: Sting, scorpionul din a carui stransoare nu scapa nici cel mai fortos adversar si al carui venin otraveste pana si aerul din jurul dusmanului, silindu-l pe cel din urma sa indure un meci nemilos.

Corbul ale carui aripi umbresc toate ringurile in care paseste dar la al carui zbor demn se inclina publicul de pretutindeni. Comentatorii erau entuziasmati de aceasta aparitie care avea sa ramana vesnic in almanahurile sportive.  Atmosfera optimista a venirii Corbului se risipi odata cu inceperea unui titan-tron obscur…poze ale orasului Santa Clara, schimbate brusc cu unele in care metropola e victima unei explozii nucleare.

In dreptul intrarii, insotit de figuranti mascati ca Terminator, aparu insusi cel capabil sa termine orice luptator care a intrat vreodata in orice ring de wrestling. Echipamentul de intrare consta intr-un craniu de fier pe cap si o coroana impodobita de cruci celtice. In mana ducea, asemenea unor trofee, capete de terminatori legate in lanturi.

Ce pot spune, aceasta aparitie, alaturi de intrarea caracteristica adversarului sau, cu scuiparea apei in dreptul corzilor si etalarea in fata fanilor l-au intimidat pe Sting, deoarece in fata sa se afla regele regilor, Triple H – un razboinic legendar in toate sensurile cuvantului, ale carui titluri si victorii si-au pierdut numarul de-a lungul multilor ani de activitate.

Dar destul cu introducerea..dupa ce clopotelul a sunat, cei doi  s-au privit cateva minute, fara sa clipeasca. Sting il studia pe Hunter, poate gasea un punct slab din prima iar Triple H parca se pregatea sa-si sfasie fara mila adversarul, deoarece privirea sa nu mai era cea din ultimele luni, a unui sportiv in varsta, gata sa inmaneze stafeta urmasilor sai. In ochii lui se citea determinarea coplesitoare care se citea si cu multi, multi ani in urma, cand se destramase DX si a fost nevoit sa participe la dueluri impotriva lui Shawn Micheals.

Fara ca publicul sa prinda de seama drumul pana acolo, cei doi razboinici deaja isi inclestasera puternicele brate. Parca erau două insule impinse una in alta de un cutremur. In acest caz cutremurul era reprezentat de lungul alai format din victorii si titluri, din tradari si conflicte care au slefuit caracterul celor doi.

Primul jos a fost Triple H, dar ca un erou din mitologie, s-a ridicat imediat. El si Sting inca de la inceputul meciului au preferat sa foloseasca manevre tehnice, chiar dupa spusele comentatorului, elementare acestui sport. Dar Hunter a sfarsit sirul acestor miscari printr-un genunchi in fata rivalului, tipic regelui. Socant, Sting n-a cazut, ci a strigat cu furie, incercand, in urale, sa ii aplice jocului stransoarea mortala din care nu multi se pot lauda ca au iesit.

Poate ca ar fi reusit o victorie usoara, daca nu ar fi aparut DX, echipa atat de loiala lui HHH. Corbul a reusit, spre fericirea lui sa evite atacurile celor trei si chiar a plonjat de pe stalp peste toti odata. Dar nici nu s-a intors in ring bine, ca Triple H i-a executat Pedigree-ul. Cu determinare l-a apucat de picior pentru a il numara..dar Sting a scapat la 2 (doi).

Intre timp, dinspre intrare veneau cu viteza NWO: Holywood Hulk Hogan, primul “erou” al wrestling-ului, controversatul Kevin Nash si Razor Ramon. Dorinta noilor veniti era sa se napusteasca pe Hunter, dar DX: Shawn Micheals, in trecut numit domnul “Wresltemania” si bunii săi prieteni i-au oprit. Astfel s-a iscat un razboi aievea celor de acum zeci de ani de la Monday Night War.

Cel care a avut de profitat din toată zarva a fost Triple H, deoarece HBK i-a executat lui Sting un Sweet Chin Music în toata gratia sa. Chiar si din asta, Sting tot a scapat. S-au inclestat apoi folosind simbolicul baros si bata neagra de baseball, Sting a castigat acest duel prin ruperea barosului in doua.

Plin de vointa, a reusit să-l prinda pe regele regilor în acel cumplit submission, dar degeaba, deoarece Hunter Hearst Helmsley nu e barbatul care să se dea batut în fața durerii!

Unul din sigurele submission-uri care l-au făcut pe Triple H să se dea bătut au fost Portile Iadului facute de Undertaker, și ele nu i-au dat durere, dar l-au pus fata în fata cu moartea.

The Game a reusit să scape, si, parca adunand toată energia din toti anii de confruntari și sudoare, i-a aplicat lui Sting un pedigree unde cqaerea a fost de la asa o altitutdine, ca aproape tot machiajul Corbului a rămas imprimat pe musamaua arenei.

Unu, doi, trei!

Aclamari, aplauze, dar nici o huiduiala. Triple H castigase razboiul care poate că incepuse odata cu întalnirea brandurilor WWF și WCW. Ca un imparat care il adusese pe regele micului ținut pe care il dorea cucerit de armata sa la pragul unei stanci, Hunter ii oferi mâna lui Sting. Sting i-o stranse, acesta din urma fiind asemenea adversarului sau, un barbat cu demnitate…